Frontiere cu Alex Aioanei

Cotidian și imaginar pe frontiera cu URSS. Românii de pe Valea Prutului în timpul Războiului Rece

Dispariția frontierei instituită la 1812 a permis libera circulație și, implicit, dezvoltarea schimburile economice și culturale până la un nivel care și astăzi stârnește nostalgii. Bătrânii din satele abandonate de pe malul Prutului, sau Prutenii, cum le place să-și spună își amintesc astăzi cum mergeau odinioară la târgurile și iarmaroacele din Basarabia sau cum, de la dughenele din sat puteau cumpăra mărfuri aduse de la Lvov sau din porturile Odesei. Cele peste 20 de poduri peste râul Prut au facilitat legăturile dintre localitățile de pe o parte și alta. Valea acestui rău era pe cale să devină un tot organic. Însă, a venit anul 1944, perceput ca o tragedie pe ambele maluri ale Prutului. Reinstituirea graniței a schimbat pentru totdeauna cotidianul localităților de pe mal, a despărțit familii și pornit un amplu proces de modelare identitară pe malul stâng.

Frontiera face parte din cotidianul oamenilor de pe malul Prutului. Amintirile acestora, memoria transmisă de la o generație la alta relevă influența frontierei în viața de zi cu zi a Prutenilor. Existența gardului de sârmă ghimpată, simbol al unei izolări aproape totale față de lumea exterioară paradisului sovietic, a făcut ca frontiera să fie mult mai prezentă în imaginarul cotidian în stânga Prutului. În România, memoria frontierei este strâns legată de evenimente dramatice din familie sau de amintiri transmise din generație în generație. Conferința Cotidian și imaginar pe frontiera cu URSS. Românii de pe Valea Prutului în timpul Războiului Rece propune o radiografie a imaginarului construit de o parte și alta a frontierei pe râul Prut în perioada comunistă precum și a vieții cotidiene din localitățile de pe graniță. Conferința prezintă rezultatele parțiale ale unui proiect de istorie orală, derulat de istorici din Iași și Chișinău, în perioada 2018-2019.

Aioanei D. Alexandru, asistent cercetare Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași, doctor în istorie cu o teză despre industrializarea și urbanizarea Moldovei în perioada 1944-1965. Are ca eomenii de interes istoria contemporana, istoria relațiilor internationale, istoria economică. A beneficiat de stagii de documentare în străintate la Universtatea din Mainz-Germania și Universitatea din Utrecht-Olanda. A publicat articole de specialitate în mai multe reviste și volume colective, este coeditor al volumelor Colectivizarea agriculturii din România: inginerie socială, violență politică, reacția țărănimii. Documente. Vol. I: 1949-1950 Vol. II: 1951-1962,  Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 2017.

 

Conferința este destinată în primul rând pasionaților de istorie, profesorilor, oamenilor apropiați de mediul cultural şi în general celor care doresc sa afle mai multe de spre trecutul acestor locuri. Va avea loc vineri, 16 august, orele 19:00 – 20:00 în sala de conferințe a Bibliotecii orășenești.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *