Actorul Mihai Călin: „Cam asta a însemnat comunismul: o lume falsă”

de Mădălina Mihai și Claudia Pădurariu 

La cea de a 12-a ediție  a Zilele Nordului nu au lipsit proiecțiile de film și întâlnirile cu protagoniștii peliculelor propuse. A fost prezent - pentru un Q&A pe baza filmului ,,Anul nou care n-a fost” și actorul Mihai Călin. Evenimentul a avut loc chiar în prima zi  în Amfiteatrul de la Darabani, iar a doua zi, actorul a susținut un atelier cu tinerii actori.

Mihai Călin joacă rolul lui Ștefan Silvestru, regizor de platou la Televiziunea Română (TVR) înaintea Revoluției din decembrie, 1989.  

,,Am ales să joc acest rol pentru că mi-au plăcut povestea, persoanele, și mi s-a părut că le știu bine, deoarece am trăit și mi se pare corect să le spui tinerilor asta. Într-o frază scurtă, ei să prețuiască libertatea. Ne dorim multe lucruri pe lumea asta - și un venit bun și să avem concedii - dar cel mai important lucru este libertatea. Pentru că atunci când nu mai ai libertate, nu mai ai voie să te îmbraci cum vrei tu, nu ai voie să spui ce vrei tu, ceea ce gândești cu adevărat, atunci începi să suferi rău, mai rău decât să nu ai bani să pleci într-o vacanță în Grecia”, a explicat Mihai Călin. 

Călin spune că secvența lui preferată din film este cea a puștiului și cadoul lui de Crăciun, iar una dintre replicile îndrăgite de el este cea în care el spune chiar la final:  ,,Asta a fost tot. Sunteți liberi”. 

Mihai Călin la momentul Revoluției: “Oamenii mergeau așa cumva ca oile la tăiere”

Mihai Călin care avea 21 de ani la Revoluție. Le-a povestit oamenilor că a trăit foarte intens perioada comunistă, fiind conștient de ceea ce se întâmpla din punct de vedere politic. Asculta Europa Liberă și știa că România a rămas singura țară comunistă, ba chiar stalinistă, după cum a specificat el. 

„În Polonia s-au organizat alegeri libere, partidul comunist deja pierduse alegerile, iar în timp ce românii sperau ca Nicolae Ceaușescu să moară sau așteptau congresul al 14-lea în noiembrie 1989, zidul Berlinului căzuse”, și-a amintit actorul. 

Cât privește Revoluția care a adus  libertatea în țară, Mihai Călin și-a amintit cu putină tristețe.  ,,Am fost în oraș și vedeam cum toată lumea merge așa cumva ca oile la tăiere, tristă toată lumea. Apoi, am ajuns acasă, lucram și maică-mea mi-a zis <Vai, ce bine că ai venit că a sunat tata de la serviciu care lucra în centru și a zis să stai acasă, să nu pleci cumva că e nenorocire! Se trage cu tancuri!> și am zis ok. După zece secunde a sunat telefonul, era un prieten de al meu foarte bun cu care tocmai vorbeam cu el în zilele alea mi-a zis atâta <A început, hai încoace!>. Chestia asta cu <Hai, că a început> o tot spuneam noi de multe ori. așteptam să înceapă ceva. M-am dus acolo și urlam de nebun <Jos Ceaușescu>. A fost o eliberare colosală, fantastică, după aia să te manifești liber ca un tânăr, după ce o viață întreagă ai fost ghidat după reguli.”

,,Nu! Ceaușescu nu a fost un lider bun!”

Filmul ,,Anul nou care n-a fost” s-a bucurat de feedback-uri bune, după cum susține Mihai Călin, atât din partea specialiștilor, cât și a celor care au văzut pelicula. Cu ocazia lansării filmului, a fost traversată țara cu o caravană pentru ca a actorii să ajungă să discute cu români de diverse vârste (elevi, profesori, studenți, adulți).

Am fost curioși să vedem ce părere are actorul Mihai Călin despre sondajele recent realizate, cele în care se precizează că 56% dintre tinerii cu vârsta între 18 și 29 ani consideră că Ceaușescu a fost un lider bun. Mihai Călin este de părere că lipsa informației, frustrările adulților care au prins perioada comunistă, greutățile zilnice din ultimii 30 de ani sunt motivele pentru care un număr considerabil de tineri sunt convinși că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun.

 ,,Mai există o componentă: cea a nostalgiei tinereții. Faptul că pe vremea aceea aveai 20, 30 de ani, erai tânăr. Eu am fost ferit de anumite greutăți de către părinții mei. Sigur că m-au trimis și pe mine la cozi, dar greutatea cea mai mare a luptei de zi cu zi pentru mâncare, să faci cumva mai cald în casă o duceau părinții. Noi tot ne distram când eram adolescenți, desigur că știam că e rău, că Ceaușescu e dictatorul criminal și nu credeam în propaganda comunistă a vremii, dar tot părinții duceau greul”, a spus Mihai Călin care crede că acest lucru se poate repara, dar e un moment periculos din punct de vedere politic, fiind vorba despre următoarele alegeri care vor avea loc peste trei ani. Acesta a mai adăugat că oamenii se vor lăsa manipulați fără să știe dacă informația nu ajunge la ei.

BOX citat

“Cei care sunt acum de vârsta mea sau mai bătrâni, se gândesc și la tinerețea lor care s-a dus și acum te gândești cu nostalgie că erai tânăr. Amestecă cumva nepermis lucrurile. Nu! Ceaușescu nu a fost un lider bun! Anii ăia au fost niște ani groaznici nu numai de lipsuri materiale, ci și de mizerie morală, iar poporul român era transformat într-o populație, într-o gloată care lupta pentru supraviețuire și atât”

Mihai Călin, actor

Cărți și filme cu cenzură, schizofrenia vremii: chinul lui Alexandru Tatus și colaborarea dintre securitate și Sergiu Nicolaescu

Vorbind despre cenzura vremii, el a dezvăluit un adevăr din spatele filmelor istorice și polițiste ale lui Sergiu Nicolaescu. 

,,Lumea a fost învățată cu filmele lui Sergiu Nicolaescu, care a făcut foarte multe filme și istorice, și polițiste. Prin creațiile, mai ales istorice ale lui Sergiu Nicolaescu, a acționat foarte bine Securitatea cu naționalismul românesc. Toate poveștile alea total false despre istoria românilor în care noi suntem cei mai mari eroi, cei mai tari, că Occidentul și-a făcut catedrale și noi am stat în fața turcilor și o mulțime de chestii. Toată propaganda asta făcută prin film a servit propagandei lui Ceaușescu, care Ceaușescu s-a prezentat pe sine însuși ca un continuator al unor seri de domnitori: de la Burebista, la Decebal, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazu. De altfel, în ‘74, când s-a înființat postul de președinte al României Socialiste - că nu exista - pentru el, el era prezentat cu un sceptru în mână ca Ștefan cel Mare sau Mihai Viteazu. A fost falsificată istoria ca noi să ne creem un fel de naționalism foarte dăunător pentru sănătatea mintală a unui popor.”, a mai adăugat Mihai Călin. 

,,Noi trebuie să arătăm tineri care se îmbracă în salopete și muncesc pe șantiere”

Actorul a vorbit și despre o perioadă mai liberă, din punct de vedere ideologic, pentru cultură și educație. Începând cu 1965 și până-n 1972 în literatură, teatru, film, muzică românii s-au conectat bine la Occident și așa s-au organizat atunci turnee ale trupelor de teatru, muzică și literatură. ,,Dacă apărea într-o lucrare de teatru sau de literatură un tânăr pletos, cu blugi rupți, care avea o problemă și nu voia să se angajeze pe șantier ca un tânăr adevărat utc-ist al țării de nădejde, acolo imediat intervenea cenzura. <Cum adică? Ăsta e tineretul român?> Un tânăr care avea niște probleme de identitate, care se căuta și nu voia să intre neapărat în clișeul ăla. <Nu ăsta este tineretul român, tovarășe! Noi trebuie să arătăm tineri care se îmbracă în salopete și muncesc pe șantiere. Totul e pozitiv. Ei nu au probleme.> O lume falsă! Cam asta a însemnat comunismul: o lume falsă.”, a povestit Mihai Călin.